Se spune despre evrei că sunt poporul ales de Dumnezeu… În Craiova există o comunitate importantă de evrei, importantă nu ca număr ci ca tradiţie şi istorie.

Astfel, am decis ca pe parcursul a două episoade inedite să vă prezentăm istoria trecută şi recentă a acestei comunităţi

La ora aceasta, Comunitatea Evreilor din Craiova este unitară din punct de vedere religios si cultural. Dar, cu secole in urma, sefarzii si aşkenazii din oraş alcatuiau comunitati separate, cu sinagogi separate. (…)

Prima marturie despre existenta evreilor in Craiova o constituie un document de la 1650, caruia i se adauga o serie de acte ce consemneaza, dupa anul 1700, tranzactii cu terenuri, cumparate de Comunitate de la Manastirea Horezu. (…)

Mai mult la inceputul secolului XX, in Craiova existau trei lacaşuri de cult, iar la 1920, erau 215 capi de familie sefarzi.

În Craiova a existat, intre secolele XVII-XX, o comunitate numeroasa de evrei, o comunitate in care au existat si bogati si saraci, mai multi sarci, de fapt, iar cartierul “evreiesc” era situat langă cel tiganesc, sarac şi el. (…)

Se spune că Filantropia era, însă, o regula printre industriaşii si comercianţii evrei şi nu ţinea cont de etnie.

Comunitatea evreiasca-partea I

Prima comunitatea evreiască din Craiova este atestată documentar încă de la mijlocul secolului al XVII-lea. Ea era de rit sefard adică spaniol.

Evreii craioveni, care mai traiesc in oras, au varste la care isi mai pot aminti numai putin din anii copilariei, petrecuti in atmosfera vechii societati evreiesti. Peste ei au venit razboiul, deportarile si, apoi, regimul comunist, care, a perturbat serios viata comunitară.

Inainte de 1940, erau circa 5000 de evrei in Craiova, astăzi, mai sunt 88 de membri in Comunitate, dintre care 40 de evrei. Ceilalti membri au făcut sau fac parte din casatorii mixte. Doar trei cupluri mai sunt alcatuite din evrei.

Comunitatea evreiasca-partea a-II-a

Din pacate, un incendiu, la finele secolului al XIX-lea, a distrus arhiva Comunitatii, iar la 1977, cutremurul a distrus Templul Sefard. O parte importanta a arhivei refacute in secolul scurs intre cele doua dezastre se afla acum la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

În fiecare an,  presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova, prof. dr.  Corneliu Sabetay, este cel care adresează cuvintele de început pentru una dintre cele mai respectate sărbători evreieşti, PESACH-UL (pronunţat Pesah-ul), sau Paştele Evreiesc.

Comunitatea evreiasca-partea a-III-a

Pesach-ul este o sărbătoare de origine biblică care marchează sfârşitul sclaviei evreilor din Egipt, acum 3000 de ani şi naşterea naţiunii evreieşti.

Este o sărbătoare de 8 zile, ce include două zile speciale de sărbătoare la început şi două la sfârşit.

În timpul celor opt zile evreii mănâncă matzah şi se abţin de la toate produsele făcute cu drojdie pentru a comemora painea necrescută pe care mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu avut timp să lase pâinea să crească. Toată mâncare dospită trebuie căutată şi vândută sau distrusă înainte de începerea sărbătorii. În primele două seri de Pesach, se ţine un Seder, în timpul căruia se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-şi obţine libertatea. Această poveste se citeşte din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah (Tora, toate se pronunţă fără h) şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.

Comunitatea evreiasca-partea a-IV-a

Construit în perioada 1829-1832 Templul Coral din Craiova a fost destinat iniţial evreilor aşchenazi. (…)

Iniţial templul avea la exterior turnuleţe de influenţă maură, ce au dispărut cu ocazia refacerilor. În anul 1887, arhitectul Birkental a refăcut clădirea, pierzându-se astfel identitatea arhitecturală.

Avariat de cutremurul din 4 martie 1977, Templul Coral a suferit lucrări de reparaţii în 1982.

Comunitatea evreiasca-partea a-V-a

Comunitatea evreiasca-partea a-VI-a

Cu speranţa că pe parcursul acestor două episoade v-am oferit o adevărată lecţie obiectivă de istorie vă sfătuim să conştienetizaţi că acest oraş cu plusurile şi minusurile sale sociale este într-adevăr o urbe boemă cu un trecut interesant, încărcat de povară plăcută a unor vremuri de mult apuse.

Probleme de… circulatie- partea I

Căldură mare monşer! Termometrele o iau razna, apa din conducte îşi pierde din presiune, iar în tramvaiul galben al Craiovei, nu e cod galben ci roşu. Cetăţenii votanţi stau cuminţi şi suferă de căldură ţinând strâns biletul în mână. Din când în când, câte o briză rece mai scoate amalgamul de parfum ieftin şi căldură pe geamurile nemţeşti, deschise doar pe jumătate şi aduce aer, nu proaspăt, ci mai degrabă nou, de afară. Căldură mare, monşer!

În tramvaiul ce ne zguduie muzical şi unilateral părerile despre căldură sunt împărţite. Unii s-au cam obişnuit să spună tot timpul că e bine, că de… doar circulă gratis, nu?…

Cum ne-am obişnuit în fiecare vară… a te transporta pe tine ca individ dintr-un loc în altul al Craiovei e o luptă grea… indiferent că mergi la serviciu,  la piaţă sau la plătit datorii. Totuşi e bine că noi românii suntem uniţi şi în autobuz. unii sunt uniţi în cuget, iar alţii sunt chiar lipiţi dea dreptul de scaune.

Dar există şi oameni care au iubit atât de mult călătoria cu tramvaiul că au făcut carieră din asta. Astfel pentru ei căldura e o nimic toată. Drumuri să fie!…

Pentru a fi mai sugestivi am ales să facem o plimbare obişnuită, în interes de serviciu cu bijuteria transportului local, şi anume autobuzul R. În caz că nu ştiaţi R de la Rocadă şi în nici un caz de la rapid.

Şi cum căldura propaga din ce în ce mai mult, am mers cât am putut de repede spre singurul loc din Craiova unde te poţi răcori gratis şi anume Parcul Romanescu.

Cum ne-am obişnuit în fiecare vară… a te transporta pe tine ca individ dintr-un loc în altul al Craiovei e o luptă grea… indiferent că mergi la serviciu,  la piaţă sau la plătit datorii. Totuşi e bine că noi românii suntem uniţi şi în autobuz. unii sunt uniţi în cuget, iar alţii sunt chiar lipiţi dea dreptul de scaune.

Dar există şi oameni care au iubit atât de mult călătoria cu tramvaiul că au făcut carieră din asta. Astfel pentru ei căldura e o nimic toată. Drumuri să fie!…

Pentru a fi mai sugestivi am ales să facem o plimbare obişnuită, în interes de serviciu cu bijuteria transportului local, şi anume autobuzul R. În caz că nu ştiaţi R de la Rocadă şi în nici un caz de la rapid.

Şi cum căldura propaga din ce în ce mai mult, am mers cât am putut de repede spre singurul loc din Craiova unde te poţi răcori gratis şi anume Parcul Romanescu.

Probleme de… circulatie- partea II

Iată-ne din nou în aşteptarea cotidiană a unui autobuz. Practic acum ne vin în minte imagini statice cu traficul infernal şi aglomeraţia din marile oraşe ale Indiei. Dar să reamintim că suntem totuşi în Cetatea Banilor.

Cu chiu cu vai am ajuns şi la gară, puţin mai descumpăniţi şi deshidrataţi. Aici, am întâlnit cum era de aşteptat, oameni mult mai irascibili decât noi jurnaliştii. Dar totuşi…

Dar cum era de aşteptat, neprevăzutul şi-a făcut din nou apariţia.

Cu toate astea sfatul medicului e bine venit de fiecare dată, aşa că a trebuit să ne facem curaj şi să ne hidratăm la ţâşnitoarea ultra-modernă din gară. Dar şi aici  a fost o adevărată aventură…

La final ce să vă spunem… că totul e lapte şi miere? Ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că nu este deloc aşa. Aşadar noi vom continua să vă prezentăm în fiecare săptămâna, la cererea dumneavoastră numai subiecte de actualitate, pe care foarte mulţi craioveni le-au semnalat  pe adresa emisiunii ReportajulSăptamanii@yahoo.com. Astfel, dacă aveţi o problemă care ar putea face cazul unui reportaj, nu ezitaţi să ne scrieţi şi noi vă vom răspunde negreşit…

Oraşul Drăgăneşti-Olt, un oraş părăsit de investitori, dar şi de localnici care au preferat să ia drumul Spaniei sau Italiei. Peste noapte, oraşul pe care Ceauşescu îl confunda deseori cu Drăgăşaniul a devenit un oraş al pensionarilor, practic o comună cu blocuri… Şi totuşi… A FOST ODATĂ UN ORAŞ…

Reportaj 06 – Watch more Funny Videos